Ciclul de viață al plantelor

Ciclul de viață al plantelor

Dezvoltarea mușchilor, ferigilor, gimnospermelor și angiospermelor este caracterizată de alternanța generațiilor.

Biologie

Cuvinte cheie

ciclul de viață, mușchi, gimnosperme, angiospermelor, ferigă, ontogeneză, zigot, generaţie sporofitică, gametofit, reproducere, miez, con, haploidă, spori, ovul, spermatozoid, protal, tub de polen, diploid, celulă vegetativă, celulă genrativă, plantă, biologie

Suplimente asociate

Animații

Plante

  • mușchi
  • ferigi
  • gimnosperme
  • angiosperme

Ciclul de viaţă al plantelor se caracterizează prin alternanţa generaţiilor. Aceasta înseamnă că se succed generaţii sexuate şi generaţii asexuate. Generaţia asexuată se reproduce prin intermediul sporilor. Din spori se dezvoltă generaţia sexuată care produce gameţi. Când gameții se unesc unii cu alții, rezultă un zigot care se dezvoltă şi formează o nouă generaţie asexuată, și astfel, ciclul de viaţă începe din nou. Generația asexuată primeşte câte un set de cromozomi de la ambii gameţi, feminin și masculin, deci din punct de vedere genetic este un organism diploid.
Celulele diploide ale generaţiei asexuate produc spori haploizi prin meioză (diviziune celulară reducţională). Generaţia gametofitică ce se dezvoltă din aceștia este de asemenea haploidă.

Ciclul de viață al mușchilor

  • plăntuță de mușchi matură
  • setă
  • sporange
  • spor
  • plantă de mușchi tânără
  • „organ reproducător” masculin (♂)
  • „organ reproducîtor” feminin (♀)
  • oosferă
  • spermatozoid
  • zigot
  • generație sporofitică
  • generație gametofitică

Mușchii sunt cele mai simple plante terestre: nu au țesuturi și organe adevărate. Țesutul nediferențiat al acestor organisme se numește tal. Mușchiul matur este o generație gametofitică, un organism haploid.

Acest organism are „organe reproducătoare” masculine și feminine (care nu sunt organe adevărate) care produc gameți feminini și masculini (anterozoizi și oosfere). Pentru a avea loc fecundarea este nevoie de prezența apei; în apă anterozoizii pot înota către gameții feminini din „organul reproducător” feminin. Acest proces este numit chemotaxie, deoarece deplasarea anterozoidului este un răspuns la un stimul chimic originar din mediul oosferelor.

Oosfera fecundată sau zigotul, se dezvoltă într-o generație sporofitică diploidă, adică o setă și un sporange. Când sporangele este matur, se deschide și sporii care s-au produs în interiorul acestuia prin meioză, cad afară pe sol. Apoi aceștia se dezvoltă într-o nouă generație gametofitică, devenind un mușchi diploid.
În cazul mușchilor generația gametofitică este dominantă și mai evoluată decât generația sporofitică.

Ciclul de viață al ferigilor

  • ferigă
  • grup de sporangi (sor)
  • sporange
  • spor
  • protal tânăr
  • arhegon (♀)
  • oosferă
  • anteridie (♂)
  • anterozoid
  • zigot
  • ferigă în dezvoltare

Ferigile sunt plante vasculare care au țesuturi și organe adevărate. Feriga este generația sporofitică. Sporii haploizi sunt produși prin meioză în sporange. Sporangii sunt grupați în sori pe spatele frunzelor. Când sporangele se deschide, sporii cad pe sol și se transformă apoi în protal care reprezintă generația gametofitică deoarece are organe reproducătoare masculine și feminine. În prezența apei anterozoizii pot înota către arhegoane unde fecundează oosferele din care se formează apoi zigoții. Zigoții se dezvoltă în ferigi diploide și protalul se dezintegrează.

În ciclul vieții ferigilor, generația sporofitică este dominantă și mai evoluată decât generația gametofitică.

Ciclul de viață al gimnospermelor

  • gimnospermă matură
  • con cu semințe (♂)
  • con cu polen (♂)
  • carpelă
  • ovul
  • meioză
  • macrospori
  • microspori
  • granulă de polen cu balonașe de aer
  • ovul
  • zigot
  • sămânță aripată
  • răsad

Ciclul de viață al gimnospermelor se aseamănă cu cel al ferigilor prin faptul că generația sporofitică este mai evoluată. Apa nu are rol în procesul de fecundare al gimnospermelor. Ele sunt heterospore ceea ce înseamnă că au două tipuri de spori, masculini și feminini. Ei sunt produși în structuri speciale reproducătoare numite carpele care formează conuri masculine și feminine separate.

Sporii feminini numiți megaspori se dezvoltă în ovule aflate la baza carpelelor conului feminin. În fiecare ovul se produc patru megaspori și unul dintre acești megaspori produce o oosferă.
Pe carpelele conurilor masculine cresc microsporangi. În aceștia sunt produși microsporii prin meioză. Apoi microsporii se dezvoltă în granule de polen. Din una dintre celulele granulei de polen se dezvoltă anterozoizii. În timpul polenizării granulele de polen sunt transportate de vânt către conurile feminine și unele dintre ele aterizează pe pământ lângă deschiderea arhegoanelor. Din aceste granule de polen cresc tuburile polinice prin care ajung anterozoizii în arhegoane. După fecundare din zigot se dezvoltă sămânța aripată a gimnospermelor. Dezvoltarea sămânței poate dura și 3 ani. Când este matură, aceasta cade pe sol din conul feminin și începe să se dezvolte devenind o nouă plantă.

Ciclul de viață al angiospermelor

  • anteră (stamină)
  • filament (stamină)
  • granulă de polen
  • pistil
  • ovul
  • celule antipode
  • celulă diploidă centrală
  • celule sinergide
  • oosferă
  • tub polinic
  • granulă de polen
  • embrion
  • sămânță
  • fruct
  • răsad
  • angiospermă matură
  • floare

Florile angiospermelor asigură o protecție mai mare pentru gameții care se dezvoltă în interiorul lor decât conurile gimnospermelor. Aceasta se datorează faptului că celulele reproducătoare nu se dezvoltă pe suprafața carpelelor deschise ci în interiorul florii în ovare și în antere închise.

Ovarul care se găsește pe fundul pistilului (carpela feminină) conține un ovul. În ovul are loc meioza și se formează 4 megaspori. Numai unul dintre aceștia este viabil și din el se dezvoltă o celulă mare cu 8 nuclee. Nucleul apropiat de deschizătura ovulului devine oosfera. Cele două nuclee polare din centru formează celula centrală.
În carpela masculină numită anteră, sporii masculini numiți microspori sunt produși prin meioză. Când microsporii devin maturi, nucleele acestora formează prin mitoză un nucleu vegetativ și un nucleu generativ. În această fază , microsporul devine un grăunte de polen. În grăuntele de polen, nucleul generativ, prin meioză, produce doi spermatozoizi.

Când floarea este polenizată, grăuntele de polen ajunge pe suprafața pistilului. Din grăuntele de polen crește un tub polinic care se extinde către ovul. Doi spermatozoizi traversează tubul polinic: unul către ovul și fecundează oosfera, celălalt fecundează celula centrală. Aceasta este numită fecundare dublă.

După ce fecundarea are lor, începe să se dezvolte un fruct cu sămânță în interior. Când sămânța germinează, începe dezvoltarea unei noi plante angiosperme.

Suplimente asociate

Ciclul de viață al mușchilor și al ferigilor

Prin compararea ciclului de viață al mușchilor cu cel al ferigilor, animația prezintă ciclul de viață al plantelor.

Florile angiospermelor

Cu ajutorul animației putem cunoaște diferitele tipuri de flori ale angiospermelor.

Mărul

Merele sunt cele mai consumate fructe din lume.

Pin de pădure

Una dintre speciile de conifere cele mai răspândite din Eurasia.

Polen

Polenul asigură fertilizarea ovulului plantei. În funcție de specie, granulele de polen sunt de diferite forme și mărimi.

Organele vegetative ale plantelor

Aceste organe sunt vitale pentru supraviețuirea și dezvoltarea plantelor.

Cereale

Cerealele sunt plante din familia gramineelor cultivate pentru obținerea grăunțelor care servesc ca hrană omului.

Added to your cart.